joi, 30 iunie 2016

Natura in lectie vie: bogatie

 
Natura in lectie vie: bogatie
Plimbarea-sanatate.
2 ore de belsug in gânduri si bucurie in inimi!

 *Dupa seminar Aleg sa traiesc Azi. Prosperitate: reflectii
Cum sa traiesc in prosperitate?
Intai sa vrei.
S-ar putea sa fie necesar sa cercetezi motivele... Sa gasesti beneficiile "starii altfel", ale starii actuale....
Apoi sa intelegi ca pe pamant sunt resurse nelimitate, cand alegi sa iti creezi calea.
Sa definesti apoi ce inseamna pentru tine valoarea.
"Ieftin", "scump" -de unde vin.
De unde ai invatat ca resursele sunt limitate.
Accesibil, pretios ce devine, cand te raportezi la valorile tale.
Trecerea de le competitivitate la creativitate, bucuria de a actiona, o destinatie numita scop... toate acestea, plus perseverenta si a face bine.
Prosperitatea e intai stare. Tine de tine!
*
Si daca am nevoie de un ghid cum il gasesc?
Cauti. Intrebi.Ceri sprijin. E tot pas in actiune, cel care tine de documentare.
Poti apela cu incredere, ofer ajutor. Aici sunt. Tine de-o actiune din partea ta.
*
Simt ca m-am nascut om prosper. Cred despre tine, la fel.
Din cand in cand, e sanatos cand simtim sa schimbam jaloanele, etaloanele. Universul ne vrea fericiti, impliniti. Ca sa fim, ne intrebam:
Ce imi doresc Azi sa traiesc?
Si dupa situatie, acolo unde e necesar, schimbam.
Exemple de ganduri-belsug?
"Pretul benzinei e accesibil. Sunt recunoscator ca il platesc."
"Pamantul e plin de oameni sanatosi, activi, frumosi, iubitori de bine..."
"Inteleg ca schimbarea mea ca mentalitate, aduce modificari in realitate. Vin de la sine".
Poti face antrenament personal de prosperitate, ca ritualul de la ora 5 ori 7- si sa-ti furnizezi tu stirile despre viata!
*
E bucurie autentica intalnirea cu un om dupa un an, sa-l vezi stralucind.
(...Ceea ce mi s-a intamplat si mine, la seminarul recent.)
Stralucirea despre care vorbesc, c-am vazut-o, inconjurandu-i tot de zambet vine din intelegere. Se vede c-a muncit la o schimbare.
Ne-am vazut la un eveniment despre Puterea recunostintei si ne-am revazut la Prosperitate.
:)
Se leaga, toate....
Doamna despre care cu drag povestesc si-a gasit puterea.
(Iar e musai sa mai astept cuvintele, ca vin trairile "inainte...le :) )
Un om care si-a gasit bucuria la el in inima-increderea- vorbeste degajat. Tine constructia dialogului in potential de implinire.
Cuvintele-i sunt imbracate in credinta.
Gândul primeste asa zbor.
Ma mai gandesc cum sa spun despre bucuria asta de a vedea omul "foarte bine", pentru moment impartasesc cu tine ca si asta-i adesea pentru mine... prosperitate.
 
Om frumos pe drumul lui, intelegi si poate stii mai bine tu in cuvinte sa o spui.
Si-i tanara cu inima si cercetatoare.
Si-a primit ca provocare sa participe la un seminar-plimbare.
(Din punctul acesta de vedere seman cu ea ..clar).
Si eu, iubesc sa fiu in miscare, si-alaturi sa adie vant usor intr-o ramura verde....
E... fel preferat de activat.
Multumesc si ma inclin pentru darul de a vedea oameni cu suflet senin!

 Eu ma pregatesc de o alergare, ca-i grozava dimineata!

Cand doresti sprijin, ghidare, ajutor, te astept cu un mail.

Sa ne fie usor, frumos si bine, pentru ca meritam!

Iesi la o plimbare, pe racoare si observa viata naturii. E belsug? E abundenta? Hai sa invatam! Impreuna e simplu.
 
PS.
Cand imi scrii ca ti s-a intamplat ceva, stii ca pasul doi e actiunea ta.
Multumesc si ma inclin pentru deschidere si participare!
 

marți, 28 iunie 2016

Puzzle de ganduri fericite, adica: Azi

Buna dimineata de Azi,
dintr-o tara frumoasa, vie, minunata!
Cat verde, asa viata! Cat senin, atatea bucurii de inceput de zi!


Ce mai faci, om bun? Esti in vacanta? Macar o clipa, si-o poti avea... Respir-o, uite-asa... Vezi cat de simplu intram in concediu de gânduri...?
Un-doooi, eliberare, cu socoteala. Asa, ca la scoala! Da la o parte griji... Si ia-ti cateva minute bune ca am ceva a-ti scrie cu sufletul si Azi....
Scriu Azi cu "A" mare fiindca e subliniere a prezentului, constientizare.


:)
Pentru cei ce ma cunosc, nu e o noutate ca cercetez gânduri pe parti multe ca sa invat sa traiesc frumos...
Unde e disponibilitate, dau si altuia o mana de ajutor.
Sunt invatator! De 22 de ani impliniti. S-apoi consilier in dezvoltare personala, s-apoi copil in permannenta ca-s om surprinzator.


Cu toate acestea, ma privesc retrospectiv si constat ca munca diferentiata m-a atras mereu.
Ca tine, atras de nou, de varietate, de joc, de inventivitate, sunt si eu.
Fireste ca din postura de indrumator de cateva generatii bune, dintre care primii copii au acum copiii lor-au 30 de ani impliniti, fiindca de la 19 ani, dupa cei 5 de Liceu Pedagogic ma aflu printre ei, spuneam-din aceasta perspectiva, a cam inceput, in ultimii 6-7 ani, sa ma cerceteze intrebare:

Bun asa... Si despre schimbare, când tot e constanta a vietii armonioase, ce zice-n dreptul meu?
Simona Ciobanu scrie, mereu..:)

Ce mai raspuns sugubat... L-as' ca-l mai calculez eu o data, sa vad, numerologic, ce s-arata, caci stiu... Iar actiune, tot e musai, când vreau ceva, sa fiu....
Hm... ori heeei, :)   Gandu-acesta-al meu....
Ma gândesc, acum ca vad cum ploaia s-a oprit, sa merg sa alerg putin... S-apoi aici sa revin. ca am idee de articol nou.
La mine scrisul e un dar din inalt, pot sa scriuuu, ....Si pot sa zic ca le si traiesc-povestile, despre ele vorbesc.
Te las cu o reflectie?  Ies la 5 ture de parc de alergare.
S-aduc din suflet soare, ca-i cam solicitare.

Te las pe tine citind, multumindu-ti...S-asculti...


O intrebare matinala radiofonica:
Cu ce ai ramas din liceu?
Raspund si eu:
Cu colege de banca, prietene minunate, cu iubirea de om si de carte, cu senzatia ca abi...a s-a-ncheiat,
cu exercitiul plimbarilor pe jos, jumatate de cel mai... oras frumos din lume-c-asa  e Brasovul pentru mine- cand troleibuzele aveau motive obiective s-o faca...
(Sa-ntarzie, adica).
Cu mult frumos si mai ales cu exercitiul muncii cu folos.
 


Dacă ești fericit, atunci vei face bani.
Dar dacă ai bani, atunci nu vei fi neapărat fericit. Aproape că pot să-ți garantez că, dacă vei fi un om fericit și calm, vei deveni foarte ușor un om bogat. Oamenii fericiți întotdeauna obțin ceea ce vor. Dacă mergi la muncă și ești fericit și calm, oamenii vor veni către tine, se vor conecta.
Dr. Menis Yousry

Si-acum...
De-a Azi?
Cum e?
3 semne de azur si-o cale inainte sunt indicator: 3-ul inseamna întotdeauna actiune.
Geometrie din flori, tulpini, radacini.
Bucurii din ganduri vin...
Radacina, tulpina, flori-florile sunt dintotdeauna rezultate comori. Vezi..drumul?
...
C'oLectie de ganduri, insirate, randuri:
Inceputurile sunt din pasi inainte.
Miscarea inspira actiune.
A fi creator al vietii tale in prosperitate: cand tu vei avea, fiindca esti deja, orice alt om va fi imbogatit prin contributia ta.

Stiu ca citesti si tu, ca muncesti cu gândul de bine zi de zi!
Da mai departe bucuria de A FI!
Straluceste, Om!

PS. Ma rog ca omul sa-si faca timp sa zambeasca, sa cante cu sufletul la vederea frumusetii din el in ceilalti,  sa fie sanatos si sa iubeasca.
Scriu despre asta si in cartile mele. In curând, te poti bucura si tu de ele.
Eu? Le traiesc.

Simona, cu drag!
Hai sa fii fericit/a
 :)

luni, 20 iunie 2016

DoRa. Draga suflete



Draga suflet al meu, ca un suflet pereche, drag tare,
Stie oricare cititor, ce-nseamna a scrie dupa „dictare”, puls cu puls, disciplina a vietii,
O poveste din cele-ale inimii:
Joc-imaginare.


Tu mereu pricepi, la un nivel subtil si  concret, acolo unde constiinta se intalneste pe sine, prin tine.

Dictarea aceasta, mai presus de intelegerea cu minte omeneasca, traduce oarecum pulsul inimii intr-o scrisoare de iubire,  de multumire.
Multumesc pentru cine sunt.
Cred c-ai semnat tu, cu rostul tau  viata mea,  pe-aici pe pamant...

 Erau lectiile, sa spunem ale tale, chiar construite impreuna(?) din vremuri arhetipale- combinate... Esti una cu mine, adica eu sunt.  Asa se vede menirea ta la suprafata.  Lectie de viata.
 In interior, unde suntem una, fila cu fila se creeaza.
Mi-e drag de când incep sa simt ce zice inima sa simt. Mult te-am privit, pana sa stiu cine esti, cine sunt.

Cel mai ... tare?
 Uite, reusesc!

Clipa-prezent de trait?
Doamne, cat-a valul de inalt...
Toate picăturile acestea limpezi emotii -ntr-una sunt?
Urca din radacini de pamant pana-n gand.
Ai observat cum se simte clipa-ntr-un carusel?
Zici ca am aripi de deschis, planând..
inima, gand, inima-gand...
gand zâmbind...

 Pasesc, cate-un cuvant de viata-puls, cu  bucurie, m-am descoperit, prin tine, mie.
Acu-i viata minune de construit, in re-cunoastere.
Pas domol, catinel, inainte  (era cam) marsaluit...

M-ai provocat la alergare de rezistenta-intr-o proba de-a jocul  pe traite,.. stiind ca pot,  (vezi cum aflu?) iar mai spre vale, pe-un pod... ma-asteptai cu apa proaspata de izvor.
M-ar crede, cineva, sa-i spun? (Toti...??)


Asa-i, mi-e cam dor..  Drag.
Cum sa uit... ? Stiu ca eu sunt. Mi-e drag când sunt cu mine sa cred ca existi si-n alt fel.

Fiindca am ori sunt,  asisderea oricând as simti si-as vrea, bucuria asta de a-ti scrie, e usor.

Si mai ales c-am deslusit puterea gândului cu credinta iubit, acum am ceva de trebaluit pana se intampla.
Asa...
Am aflat eu ca e in cer o coala mare-mare alba de hartie, unde pot sa te mesageresc in scris cat poftesc...
De-aceea, iaca, indraznesc.
Cu asta ne-am pus de acord de la inceput.
 Am vrut indrazneala sa fiu, am. Stiu,  testez diversificat si-am cercetaat.  Amanuntit.

PS.
Inchei asa, c-o idee interogativa...

Multumirea-fiindca despre asta este vorba aici- vine si ea dintr-un izvor, de unde-i iubirea, ori de undeva dintr-o vecinatate? Multumirea de sine. Stii ca s-ar activa si la un meci de fotbal cat te-ai uita?

Eu vreau sa-ti mai spun ceva.
Cand tot am decis noi sa fiu pe plai romanesc, de când aici vietuiesc-si iar multumesc-sa fim, uite-asa, tot tin cu echipa de fotbal nationala.
M-am uitat o repriza intreaga si la meci, pana-a adormit Irina, si-am condus pana-acasa. Bucuroasa.
Stiam ca te uiti si tu. 
Eu ..tin si cu mine, oricând. Cu ei, tot astfel.
De-aceea. Lumina, umbra tot eu sunt. Si ei si noi. Si eu....
Si mai jucam. Ce, renuntam? Stim ca o sa castigam.
”Fotbal”uim?
Impreuna, cu un scop cat o minge, rotunda, spre destinatia iubire. Ce vrei mai mult de-atat...
Construire”!
 ”Fotbal”uim!


Iti multumesc!

A.(astept) R.(raspuns)  D.(domol).
”Urgentul” a ramas fara rol...


Exercitiu de minte cuminte asezata cu gândul in inima...
DoRa



***

Simona Ciobanu.
Invatatoare. Instructor in dezvoltare personala
Traiesti o provocare, o schimbare e pe cale, vrei o metoda, cum sa faci? Te ridici si mergi inainte!
**

Scrie un mail, te pot ajuta.
simona_azi@yahoo.ro

joi, 16 iunie 2016

Aleg sa traiesc Azi: prosperitate


Azi incep tot c-joc in cuvinte,
 

Fiindca-a rasarit in minte...
O asemanare...
 (Ca tot sunt pregatiri.. preliminare- seminarii/seminare)

***
PROsperitate-PROfesor-PROvocare-PROdus-PROactivitate.
Ordonate, crescator, functie de logica actiunilor, cuvintele gandite si aplicate, de mai sus dau potentiale rezultate.
PROfesor e cineva care experimenteaza o metoda si-o demontreaza prin actiune.
(Nu e o regula sa "te iei" dupa mine. )
PROvocare e fiecare zi noua, fiece rasarit de soare.
PROactivitate- acea clipa prelunga in care te surprinzi si pe tine cum FACI ceva.
PROdus-viata din ganduri, asa.
PROsperitate-tot ce privesti in jur.
Natura in ganduri tacute.
Viata in permanenta-nflorire.
Omul, când intelege CUM.
*** La fix un an de la primul seminar Aleg sa traiesc Azi- 30 iunie- iti propun sa participi la un seminar/atelier Prosperitatea, ca stare.
30 iunie, o actiune dedicata zilei, prezentului, educatorului, Omului.
Inscrieri si informatii suplimentare:
simona_azi@yahoo.ro
 

miercuri, 15 iunie 2016

Vine vara... Vine toamna... Vine scoala! Atitudine "pregatitoare"

Despre indreptarea copiilor spre scoala, in clasa pregatitoare: felul CUM...
 
(sau atitudinea care face diferenta/deschide cale in suflete de copii pentru a rasari cu bucurie soarele cunoasterii)
Un studiu-observatie care cuprinde 3 ani scolari
(cu elemente smilare in alti 20 de ani inainte).
Sunt copii carora li s-a pregatit drumul pavat cu incredere si e sustinut mereu.
Cine pregateste drumul acesta? (Tu, parinte, ..fiecare dintre cei interesati, eu.)
...
Minunile acestea muncesc cu bucurie, pun intrebari, creeaza ei contexte, parcursuri pe care sa le dezvolti. Vin cu niste idei...
Se "distreaza" invatand mereu ceva nou.
Vin spre scoala cu sufletul zambind si spun ca viata e frumoasa. O traiesc prin ceea ce fac zilnic, oreflecta si pe aceea de acasa.
Din 25/28 de copii cel putin unul stie despre scoala ca e "ceva greu".
Se straduieste, tot cum stie el sa aiba "ambitia" sa invete constant 3 ani.
Creeaza miracole-povesti, cand il asculti, canti cu el in gand si cu povestie sale. De drag.
Cand e sa scrie inca ezita. Scrie, ezita.Scoala grea asa se explica....?
Plus vointa, plus exercitiu, plus inca alte...
Simplu e sa spui "greu", tot simplu sa povestesti mult despre asta, fara sa experimentezi, cum se poate transforma cumva in experienta-reusita, Si mai ales,  a ta.
*
Cred despre rolul celor care sustin copilaria acum, dintotdeauna, ca e hotarator.
Trimite-l "la bucurat" la invatat si antrenat,,, si asuma-ti rolul... E o optiune!
 
Poti sa cauti bucuria ca s-o transmiti mai departe, poti sa exprimi curajul sa mergi sa inveti carte pe care sa-l transmiti ca educator/parinte/bunic asa incat micul scolar sa se astepte la bine... scoala cand va fi sa fie....
La scoala e exact cum facem impreuna sa fie. Cum ne asteptam.
Copilarie+familie+vointa+antrenament...+ respect pentru om(ce mai crezi tu de adaugat, "ingredient").
Punem impreuna ingredientele, respectam, de buna purtare "legile" si libertatea fiecaruia la acces spre invatatura.
E provocare, cand e asa complex de explicat..
"Las c-am vazut eu ce mult ii place scoala unui copil de la mine din bloc..." mi -s-a explicat.
Cand mai e si tanarul pretendent la scolaritate interesat... se face o intrare cu succes in scoala.
Pana cand exista si-o alta socoteala... calculata.
Viata e alegere permanenta. Toata!
* In scoala e grozav,si aici te alaturi celor asemeni tie. Din gânduri si traire se scrie armonie, mereu aceeasi poezie.
 
Ca om mai mare te poti trezi intr-o zi, ca-ntr-o alegere...intre copii, un voinic iti da si tie, invatator un vot.
Il iei acasa in suflet, de tot :)
Pe mine? Multi copii m-au invatat felul lor de a iubi. Am dus iubirea asta in viata mai departe, fiindca mi-a stralucit sufletul la intalnire si-am dat-o si eu spre inainte, zbor... E-asa usor... Din motiv ca iubesc cuvintele frumoase adesea anticipez optim din ce pot face in actiuni. Zi de zi multumesc ca am sansa sa fac mai frumos sa fie.
*
Si sunt pe lume si in tara asta, caci de-aici vorbim, atatia oameni care nu cred ca-i cu folos s-o spuna, ca fac in clasa asa treaba buna.... Si asa este! Eu cunosc personal cate sute bune.

Pentru o "reteta" particularizata, o viziune pro-scoala pentru copilul tau, de unde desprinsa si cum sustinuta, aici sunt sa impartasesc din cunoastere si s-ajut.
Ca invatator, up-date,(acelasi lucru, cu viziune personala) instructor personal de dezvoltare, in formare de 22 de ani, sprijin in constructie si sa sustin antrenamentul tau/al copilului, de bunastare.

Fiindca oricine poate, când vrea, când altcineva a realizat asta, deja!
simona_azi@yahoo.ro

Simona Ciobanu, cu drag!

luni, 13 iunie 2016

Eu sunt dintotdeauna suplete in actiune


"E fascinant cum reusesti sa te mentii supla. Cum ai reusit?
Cred ca despre asta ai putea sa sustii urmatorul seminar..."
(Idee-dar)
**
Este a doua tema, dupa Prosperitate. Din iulie 2016, tot inainte: Vara Aleg sa traiesc Azi.
***...

Intai, sa spun ca invat din ceea ce traiesc?
Zic.
Asa...
Ca am testat marimi fizice diverse, pe aceeasi inaltime...
Ei, bine?
Vrei cheia? Tu esti.
Ce am facut eu?
Intai ca m-am observat in timp.
M-am vazut. Analizaa..
Apoi c-am inteles privind oameni, fizic, cum mi-ar placea sa ma simt, sa fiu. Am aplicat.
Am modele in oamenii care sunt suplete. Mi-am luat..repere.

Cum astfel, cum denumesti calitatea-nume prin a fi: "sunt ...suplete"?
Eu sunt.
Când spui eu sunt, crezi, orice ai spune constient. Fiecare celula a corpului invata despre sine calitatea asta, cu repetare. Ca esti altfel, i-ai spus, fie si-n proverbiala gluma, vreodata, oare?

Privesc oamenii.
 De la ceea ce spun, la ce mananca, când pot sa vad asta, prieteni fiind,  si cum integreaza in viata lor miscarea.
 Cu observatiile ma intorc la mine. De fiecare data.
Undeva prin paginile cartii Scoala Zeilor, S. de Anna, citeam cu vreme in urma  o idee interesanta. sa joci ca si cum ai fi.
O practic cat ma pricep eu de bine in fiecare vis-gand personal.
Stefano de Anna vorbeste despre puterea imaginatiei in contexte care mai de care diverse: a te plimba prin magazinul preferat si a-ti inchipui ca ai puterea sa detii orice-mintal, intai. e un exercitiu-preambul al transpunerii in faptic: a avea pare mai simplu de jucat ca rol , se-nvata  si cel principal, a fi.

 Succesul e o chestiune mentala traita in fiecare zi. In oricare dintre ariile vietii. Succesul tu il definesti in parametri. Tu te compari cu tine.
 Cat despre suplete, e sanatate. M-am convins deja.
E convingere in mintea mea. Sanatatea inseamna libertate in miscare, inseamna bucurie in manifestare, inseamna munte strabatut cu pasul. Asa e scenariul meu despre suplete.
*
Dand timpul inapoi, iar observ: intreaga adolescenta am practicat sustinut sporturi, miscare. Atletism,  gimnastica, dans, karate, ca antrenament.
Cred ca perioada s-a "reactivat". Asa  spun mintii.
Stii cu ce drag ies la alergat? Sau la plimbat?
*
Mintea?
Cand ii spui cu cuvinte ce vrei deschis, gaseste ea si drumul spre visul cel mai inalt, promis.

Cum e supletea? De unde vine?
Iubire de senzatie de usor.
Reamintire, cum se simte.

Mi-am amintit-o si asa o traiesc.
Transpunem gandul in hidratare zilnica, bucurii mici, ori mari-zambete-hrana potrivita, miscare...
Prietenie cu gandul. Asta e cheia.
Cercetez, in devenire..."femeia". In mintea mea, femeia e suplete si e sanatate. E frumusete, tinerete, generozitate.
PS.
Stii ca poti face norii din gand
Rauri de senin,
bucurii care vin?...
Asculta-ti gandurile,
Sopteste-ti cu inima cuvintele,
Ca sa vezi cum...

***
PS. Scrierea de Azi e un exercitiu trait zi de zi si consemnat aaici.
T alegi ce sa iti spui, cum sa traiesti, cine sa fii.
Gandurilor, mintii ii plac versuri -viorii...
Pentru o "reteta" particularizata, fiindca stiu ca corpul e o expresie a mintii si a emotiilor toata, te invit sa imi scrii un mail.
Ca instructor personal de dezvoltare, in formare de 22 de ani, pot sa ofer ajutor.
simona_azi@yahoo.ro

Simona Ciobanu, cu drag!

vineri, 10 iunie 2016

Vlad si mustele

Pe Vlad l-am intalnit intr-o zi frumoasa, sus pe platoul unui munte lin urcat asa cum iti implinesti si tu, pas cu pas visul numit destin.... :)
(E o rima care se potrivea aici...)
Se anunta soare asa ca am dat curs dorintei de a urca pe poteca de munte. C-apoi asa imi place  de mult, o declar onest.
 Cine ar refuza bucuria libertatii din minte si avantul inimii in tacerea ei de zbor?


Am mers pas cu pas pe drumul  plin de voiosie.
Ai sa te-ntrebi de unde, voiosia, bucuria, iar eu vin si-ti aduc si-un raspuns concret:
Veselie de la oamenii de tinereti stralucitoare cu care m-am intalnit pe carare...
... De-acolo!

{Gândesc necesara aici o interventie: scriu cu admiratie  pentru ce urmeaza sa impartasesc cu tine si scriu si ca sa "uit" gânduri care nu sunt ale mele, adresate mie, cumva solicitate. Daa, am cateva intrebari in suflet si pana se alfa raspunsurile pentru mine, scriu bucurie..ca sa scriu tot asa de mult imi place, ca muntele de inalt...}
Scris ca sanatate!

Serpentinele in suis erau pline de tinerete, mi-amintesc si-n ziua aceasta. Tinerete in pasi sprinteni, in priviri vii, de munte iubitoare
Cat despre culorile de zambete?
Tot  tinere toate ...
Hai sa le-nsir:
Doua prietene care-s la a infinita calatorie impreuna urca pe multe povestind de bine.
O familie de japoneze, bunica, mama, fiica-care face o fotografie si cu mine.
Multi adolescenti... e un fel de cros-activitate pe care o sustin ei ca act de caritate. O incantare sa-i vezi si sa-i asculti. Si trec tineri frumosi si multi spre sus ca sa ajunga.
Calatoria e minunata:  impreuna astfel  un fel de adolescenta a inimilor din multe culturi laolalta adunata, tu insuti cu tine pe cale singur nitel.
Mi-am propus pentru ziua despre care povestesc sa ajung pe platoul muntelui Tampa si sa revad un manuscris de carte pe care o pregatesc de editare. Se numeste Copiii. Lumina lumii si e inpirata din timpul minunat pe care il petrec impreuna cu copiii, elevi de scoala primara. Cartea apare in curând.

Locul pe care l-am ales ca popas e unul larg, loc in care si-alti oameni se opresc tot ca ragaz, odihna.

La cativa metri de mine se asaza un grup de prieteni, patru-cinci adulti si un copil.
E un copil cu ochi expresivi, mari si blanzi; Vlad, pentru istoria pe care o scriu aici.
Soarele ademenește alaturi de oameni si flururi in culori minunate-pentru  o alta familie asezata tot in apropiere e prilej de ”lectie cu fluturi” jocul minunat-observat de bunic si descris nepotilor sai.

***Tot soarele despre care iti povestesc aduce langa noi si muste, musculite felurite.
când ai urmarit macar o data vreun film de actiune... in care eroul e pus in slujba ”curatarii” locului de tot ce -i altceva decat iubire, ti-l poti imagina pe Vlad?
Asa incepe el un soi de lupta cu mustele care nu-i dau pace.
Le vorbeste. le striga. Le alunga. Nu-i place ca vin spre el.
Alaturi mama priveste pe un telefon si ii arata ceva. El isi continua discutia- pe ton decis cu mustele care inca stau pe pozitii.
Ma gândesc cu drag si putina saga la o imagine -film dintr-o schita a lui Caragiale...
Ca tot urmeaza sa ii vizitam casa-muzeu din Ploiesti in curând...
Vlad se razboia in cuvinte si gesturi cu mustele cam asa cum ai vazut tu cu mintea ta citind ecventa in care Ionel din Vizita, scoate sabia si face tot ce stie cu ea in timpul in care mama discuta cu musafirul sau.
Ideea de a face asocierea nu are vreo intentie de categorisire. Pur si simplu acolo a plecat o clipa gândul...
Ca mustele...”nu-s bune”, c-ar face el ceva, când ar putea, cu ele... ca tot asa.
Eu? Citeam-reciteam o carte pe care o scriu din bucuria de a munci alaturi de copii. O corectam.Si fiind aici, iar invatam...

Vlad isi continua monologul- dialog cu mustele este, insa cuvintele care se aud sunt doar ale lui.
Vin alaturi de el si ceilalti 3 oameni mari, care tot astfel ii alimenteaza protestul.
”Ma distreaza sa-l vad asa aprins” se aufde o voce din grupul de prieteni ai copilului.... Se prea poate asa sa fie.

E un prilej pe care il marturisesc asteptat când ”intram in vorba”. Eu spun ca ma întâlnesc des cu copii, de la mama lui Vlad aflu ca e si el la scoala si stie sa citeasca bine.
Intreb daca ar vrea sa citeasca si una dintre povestile pe care tocmai le pregatesc. Mama lui incuviinteaza si facem un schimb de mailuri. E primul copil-cititor. Ma bucur! Daca ma gândesc bine cartea e despre copii, adultilor adresata. când ai citi-o si tu te-ai hotari cum o vezi.
Apoi, fiindca mai aveam un gand am scris pe un biletel asa:

Mustele vin întotdeauna sa salute ceva deosebit de important.
In cazul tau, ele stiu ca esti un copil special.
De aceea vin.
Eu cred ca te admira.

Biletul l-a citit Vlad. Mi l-a cerut fiindca a vrut sa il pastreze. Cu drag am fost de acord. Era pentru el.

Am rostit si eu un ”Multumesc”.
Am multumit pentru ca iau subiectul cu mustele si-l duc intre copii ca sa gasim noi alte beneficii ori aspecte bune pe care mustele il au pe lume. Ca toate au un rost.

Simona Ciobanu, cu drag!
Cam asa a fost. :)

simona_azi@yahoo.ro, când vrei sa povestim despre vreo intamplare, cu copii, despre vreun vis al tau,  ori ai asa o provocare. Impreuna se gaseste întotdeauna o rezolvare.




luni, 6 iunie 2016

Buna dimineata, viata!

Sunt in viata povesti-oameni, alaturi de care, in vreme-impreuna de invatare ai mers umar la umar.

Fara judecata, inveti sa privesti timpul lor din visul timpului tau, care s-a schimbat.
Te bucuri sa revezi secvente-prezent din trecutul impartasit candva.
L-ai jucat si tu.
Acum te bucuri, admiri, rememorand minuni traite.  Le intelegi grozav re-experimentate, din rolul tau de privitor. O clipa privesti, ca ai treaba in viata ta. :)
Te entuziasmezi pasind, tot drept si tu, pe cale noua.


Iti zambeste inima cu acceptare când intelegi insemnatatea unei conexiuni care lasa o urmare frumoasa.
 Actiuni invatate laolalta se impartasesc mai departe intr-alte actiuni.
Flori cândva sunt seminte azi care dau intr-alte culori.
Mergi cu bucuria si cercetarea  de cai de descoperire de sine. Intrebari...
Privesti. ...
Intelegi si multumesti.


*
Cineva drag tare imi povestea cum observa cu timpul o intoarcere de sens cu sens, adica: o vede pe mama ei ca tine/ invata pasul cu schimbarea, c-asa-i fluenta si cresterea: adaptare continua la noul potrivit. O simte privindu-i viata si inspirandu-se si ea.
E un fel de tinerete dar(a), fara batranete?
Frumusete! Asa...
Acordul intre Om si mediul in care s-a nascut, reinventat..
Si cate alte similare actiuni.....
Viata prin modelare si adaptare. Tot oameni frumosi, buni!


PS.
 Diminetile au un cantec al lor...
E si culoare si sunet si inflorire
In fiecare rasarit de zi;
E pacea din clipa creatiei....
Sunt tot un fel de copii. Copii ai soarlui? Ce stii ?


Modelul-acesta vine minunat si-n viata ta...
Ai testa?

Tu ce parere ai despre dimineti?
Iti spun ce traiesc eu: iata ca diminineti succesive e sansa fiecaruia la bucurie, le reinventare, la nou, la accesibilizarea de resurse interioare, la a te simti bine in viata ta.
***

Pentru a programa o sedinta de dezvoltare personala, te astept cu un mail pe adresa simona_azi@yahoo.ro
Simona Ciobanu, profesor, consilier /instructor in dezvoltare personala, practician ThetaHealing, numerologie

Cu drag, spor si magie sa ai!

 

miercuri, 1 iunie 2016

Copilaria si mesajul Soarelui

Sunt uneori pe calea implinirii-fiindca.. ce e altceva viata si arta de a trai constient, sunt-asadar misiuni de onoare sufletesti, de indeplinit dincolo de cum obisnuit le gandesti.
Cred ca uneori le deslusesti chiar in momentul când le implinesti.

Asa se face ca participarea la o festivitate cum ar fi Concursul copilariei, exact in ziua dedicata lui, ”Mariei sale, copilului”- in sensul cel mai drag, stiut acum de cea care scrie, poate fi o altfel de poezie a educatiei contemporane.

S-acum , tot la debut de poveste, imagineaza-ti  tu, un munte dintre cei care pe vremuri s-a stiut activ. Si-o o asezare minunata de oameni, tot unul si unul, frumosi- frumosi, cu numele muntelui ce sta sa iasa la iveala, sa-si spuna numele, obarsia.

Când am vorbi de emotii ticluite in straturi-straturi de credinte, adunate macar doua secole in lada cu comori, educationale... cum stii, cum inveti, cum te astepti copilaria s-o masori?
Copilaria prezentului are spontaneitate. E in culori diverse.



1 iunie- zi pentru copii, cu copii frumosi!
Concursul copilaresc? A fost distractie!


 Si-a fost provocare. Sa duci mesajul soarelui-energie,miscare, emotie intr-o ”mare de oameni” e ... treaba serioasa!
Iar despre el, soarele-o-ntrebare.. doua, chiar trei:
Unde sa-si tina oare diplomele sale
De lumina? 
Cum sa le vezi?
Or fi o gradina?

Soarele...
Il primeste fiecare, dupa gand de acceptare.
Frumos...

”De unde are, oare, soarele rabdare
sa sarute fiecare floare?
S-auzi gand:
Cum, soarele atinge fiecare floare de pe pamant?
Asa si scoala, familia, societatea mangaie fiecare suflet de copil, prin actiunile pentru el, impreuna cu el, gand la gand...
  Ies culorile din lumina la iveala
Palarii-curcubeu...
Stralucesc, culoare cu culoare. fiecare cum stie sa fie, natural.
***
Bucuria copilariei? Iunie, debut, carnaval.
Toate culorile deseneaza-o lumina. Toate au dreptul sa fie. Impreuna sunt raza senina.
*

E interesant de observat, ca si cum ai parcurge un drum inapoi de la rezultat la punctul de pornire.
O echipa ”castigatoare” cum a procedat?
De antrenat?
Cat se vede din afara, se antreneaza impreuna, joaca teatru, construieste,  recita, ori canta, danseaza la fel, cat poate fiecare de ”foarte bine”, zambeste, fiecare e relaxat, aplica tot ce a invatat, cat poate el la un moment de bine, fiindca stie -concursul cu sine e deja castigat, când pe scena ai urcat.
Restul e putere de concentrare.
Copilaria prezentului are spontaneitate. E in culori diverse.

”Cum i-o fi soarelui sa rasara pentru fiecare dintre noi?
Copaci, fluturi, oameni, case, rauri ..flori?
Simplu, drag si frumos.
Si-asa silentios...”