DoRa. Despre comunicare

Te poti trezi intr-o dimineata, simtind:
Poate ca libertatea inimii, inalta, e sa ai timp sa stai de vorba cu Dumnezeu si poate de-aici vine randuiala. (Sigur, de-aici. Au descoperit-o oameni deja, multi).
Ce e-n lume, e-n minti laolalta.
Se vede din argumentele pe care le aducem ca sa explicam ceea ce facem. Oriunde-ai privi, poti "citi".
Pacea incepe in dimineata ta ... Si-a fiecaruia.

Cunoscatorii spun ca schimbarea e din transformare mentala. Mai sus o idee, ca sa-ntelegi intregul.
Si cum se inalta mintea la cerul posibilitatilor infinite?
Prin comunicare cu adevarul. Asa se creeaza relatia.
Cred ca ceea ce suntem, avem ori facem capata coerenta  prin comunicarea aceasta, intre "elemente". Orice, pe lumea asta e "din parti mai mici".
Ca sa functioneze, acestea comunica si se inteleg.

"-Alooo...., tulpina?
Zi grozava de Azi sa ai! Sunt eu, radacina..
E ceva vreme de cand florile noastre
s-au facut roade bune. Le- .."a ... trait" cineva? Intrebam...asa... Cum se vede de la tine?...
-Alo, zi frumoasa si tie!
Florile noastre au incantat suflete. Tu continua sa faci ce ne creste. Vine timp potrivit cand oamenii ne-or culege.

-Nu-s prea mari roadele noastre?
-Sunt exact cum le e rostul.
-Sunt "scumpe"? Cer munca?
-Au valoare pe masura cautarilor tale.
Frunza-care "simte" conversatia din lumina cauta si ea sa ...inter-vina:
-Ziua buna, radacina! Fii pe pace. Roadele noastre trezesc la viata.
Si-ai rabdare... Pregateste-te sa sustii recolta mai mare...
Multumesc! M-am linistit. La... trait si "hranit"!

Ce este realitatea?
Este locul si timpul, salba de momente surprinse in instantanee din ganduri concentrate de credinta in ele.
Actiunile repetate in obiceiuri s-au facut realitati.
Visele se fac vieti.

Ce traim?
Ceea ce credem despre ce intalnim. Ceea ce iubim.
Exista teama de pasul inainte?
Fa-l, cu inima, acordata in minte.
De unde sa stii ce bine urmeaza?
Afla cine traieste. Ce zici?
Cuteaza.


Aleg sa traiesc Azi.
Dezvoltare personala.Constientizare

DoRa. Pune ceasul sa sune

Pune ceasul când suna, sa sune...
Sa-ti aminteasca: cate  miracole sunt in lume.

Minunile sunt cele dintai, ca sa-ti amintesti si sa stii...
Priveste ziua, din ce se isca, de unde vine,
Ia si  oglinda aproape si vezi frumusetea din tine...
Mai uiti?

Divinul, nevazut, simtit cu inima
e de dincolo de logica fiintei omenesti,
Altfel, cum iti explici ca din miliarde de posibilitati te-ai nascut unul/una, tu?
Mai spui minunii... nu,
Ori o numesti intamplare?

Neaga, când vrei a nega
iluzia: boala, supararea, grija, indoiala
Traind adevar.
Dandu-i lumina lui, cunoastere, valoare: sanatate, pace, belsug, buna convietuire,
prosperitate.
Drept antrenament
Traieste momentul prezent.

Deschide mintii cai de uimire, posibilitati infinite de a se exprima ca iubire,
rosteste cu inima, des, cuvântul-talisman
"Multumesc".
Ai sa gasesti gradina in care toate bucuriile, visele frumoase se împlinesc.
"Multumesc" suna grozav alaturi de "romanesc"-iar recunostinta e campul intins unde minunile înfloresc.

Pune, ceasul sa sune dimineata, cu mesaj: "crede-n miracole", cu prima ivire a zorilor
A multumi dinainte de a le trai, e tainta credintei dintai
Stii cu sufletul cum se face,
Fiindca asta esti,  minune din gand
coborând din iubirea a tot-ce -exista
Aici, pe pamant.

Diploma de 7 ani de-acasa. DoRa si-o-ntamplare "aleasa"

"Bunicule... anul viitor împlinesc 7 ani.
Asa...?
Imi dai  si mie diploma de buna purtare? Vreau s-o duc la scoala."

A auzit el cum c-ar intreba cateodata oamenii daca diploma asta de 7 ani de-acasa exista si s-a hotarat s-o ceara.
S-o aiba si el. De la cine? Ca fie cineva, asa, cat de cat impartial, da'cu drept de vot-din familie, adica: s-a gandit tocmai la bunicul.
Întâmplarea face ca intr-o zi, acum, recent, când era musai....înlocuirea de niscaiva robinete in apartamentul unui client, bunicul-mester sa-l ia cu sine si pe nepot, fiindca era-n atributia dumnealui sa-l supravegheze.

Si sa-l întâlnesc.
Sunt DoRa.
 Recunosc ca l-am intalnit pe acest copil frumos si ma bucur sa-ti povestesc si tie... c-a fost o-ntalnire din aceea,...poezie.
Darius, caci despre el este vorba, are 6 ani si jumatate, la momentul când istorisim.
Cum bunicul se-apuca de reparat, l-am vazut intai pe Darius pe o bicicleta magnetica, pedalând cu spor. Alesese sa o testeze.
Prima privire spre el si ochii mari, limpezi, verzi s-au intalnit cumva cu sufletul meu.
M-am bucurat sa stam putin de vorba, când s-a hotarat sa coboare de pe bicicleta.
Mi-ar placea sa stiu cum te cheama. Ce zici, facem cunostinta?
Da. ma cheama... Darius.
Pe mine DoRa. Ma bucur sa te cunosc.

Darius a venit cu bunicul sau, de fel, priceput intalator si-a adus cu sine si o mascota. E "Banana" castigata la un concurs cu puncte, stie el foarte bine cum sunt concursurile acestea, el strange punctele, mama, ori tatal sau fac achizitia...
Vrei sa desenam ceva?
Vreau.
Eu aduc culorile si-o foaie alba, iar in timpul acesta tu te gandesti ce-ai desena...?
Da, asa.

Vede o lumanare in culorile curcubeului pe care alege sa o deseneze.  O ia aproape de el, s-o vada.
Pe asta o s- o colorez.
De ce?
Asa vreau.
Stie bine culorile. Alege, la un moment dat sa -l obtina pe violet din curcubeu, din doua culori: stie care sunt- rosu si-albastru.

A terminat -dupa ce si-a trasat singur conturul-a desenat lumanarea, colorând fiecare strat.
Cu ce-ar semana, când ar fi altceva, l-am intrebat.
Cu un triunghi. Si cu un munte seamana.
Poti sa desenezi?
Ce sa desenez?
Muntele?
Da, pot.
Si deseneaza un munte alaturi pe care-l coloreaza, de asemenea. Alege verde, fiindca iarba e asa, verde.
Scriem apoi, in oglinda, ca un joc, litera cu litera, apoi silabisim "munte" si povestim si ca muntele e din piatra facut. Ajungem sa-i arat colectii de pietricele, care mai de care, mici, maricele..
De unde le ai?
De pe munte. Tare-mi place sa colind pe munti. Tu ai fost vreodata?
Când eram mai mic.
Si cu pietricelele?
Ce-ar fi sa construiesti ceva din ele...? Vrei? Copiilor mei, caci su eu lucrez adeseori cu copii ca tine, le place sa contruiasca cu ele. Si ei au colectii, fel de fel.

Vrea sa se joace. Construieste, intai o masina. Apoi alege sa mai faca una. O recreeaza din  prima constructie.
Asta e dintr-un patrat mai mare, cu roti.
Bunicul inca mestereste in apartamentul vecin.
Darius urca pe bicicleta magnetica iar, dupa ce s-a jucat de-a urmarirea "Bananei" cu un ratoi si inca vreo cateva animale de casa, gasite pe-aproape. Când vad ca s-a oprit....
Sa caut s-scultam ceva muzica, vrei, Darius? Iti place sa canti?
Marturiseste ca mai mult ii plac povestile, sa le-asculte.
Atunci sa citesc o poveste dintr-o carte cu fapte bune. M-ajuti putin? Ce sunt faptele bune?

Fapte bune?
Sa salvezi gandacei. Sa ajuti oamenii. Sa hranesti animalele,  sa o ajuti pe mama sa faca curat in casa. Sa-ti aranjezi patul, dupa ce ai dormit.

Ii spun si eu ca uneori, la scoala avem ca teme de casa, cate o lista cu fapte bune de facut, lista dintre ele, eu citind povestea, il rog sa ma ajute sa "verificam". Sunt acestea adevarate fapte bune? Ii cer parerea. Si vedem...
Citesc. Il privesc, cu fiecare exemplificare-de fapte bune-fireste, si-l intreb...
In majoritatea cazurilor este de acord cu faptele, le si explicam, unde sunt nedumeriri, ne punem in locul faptuitorilor-copii ca si el... si gândim...
Spre final de intalnire, aflu ca-i place mult sa joace sah cu bunicul si mai ales...sa castige si ca obisnuieste sa spuna adevarat  ce simte si ce face. Pune intrebari si cel mai mult iubeste ...sa se joace.

Despre diploma de 7 ani de-acasa, bunicul spune, c-o pregateste.
Gaseste si unde si-o tipareste.  Asteapta sa vada cum creste de frumos, nepotul.

Cu incantare, DoRa
 si-o intamplare-sarbatoare

DoRa. Sufletul "citind" adevarul Pamantului

Stiu.
Starile aceleaa toate, sesizate, oglindite care nu-s ale mele... Unele sunt? (Suntem parte din tot.)
Le preschimb. Le fac povesti.
Ce stiu eu sa fac cel mai bine? Exact asa. Povesti  vindecatoare.
"Treci prin teama, când vine de undeva. Treci prin ea". Ai rabdare, cat o imbratisare.

Simti si tu ce se-ntampla in om?
Simt si pamantul.
Tu stii... De-atatea ori le-am crezut ale mele... acum stiu.
 Eu sunt ceea ce voiesc sa simt, sa gândesc, sa fiu. Suntem energie, interferam, acolo unde ne situam, cu alte feluri-oameni-energii.
Omul? Cum se simte? In felul in care exprima cuvintele, din faptul ca in care isi spune astfel, gândurile.
Zici povestea de Azi?

Se facea zi noua.
Pamantul se trezea iar, in dimineata.
Undeva, in adâncuri, departe se re-asezau straturi, straturi... Se facea ca cerea ragaz, avea nevoie de acea tacere, tamaduitoare, prin care noul sa se lase vietii,  in feluri ocrotitoare.
Arborii intelegeau, se unduiau si asteptau "asezarea". Era asa ca in incuviintarea primaverii de dupa iarna, ce sigur urma- numai sa stii-si copacii-o stiau, ca si iarna "dura".
Pamantul isi simtea trupul,  redevenind in vibratie noua.

Cad ghindele prin paduri. Stii?

Pica dar din cer, verde, pamantului. Nu-s coapte, verzi sunt inca.
Din ploi ce-au trecut recent, pamantul isi trimite pe poteci recunostinta, ca-i viu, diminetile racoroase o canta si ele.  
Si-a trecut pamantul ploile-n radacini, aud si arborii-n frunze deja, cantul, al picurilor schimbati in seva din ei.
Prin ramuri de august in toi, adie cu prospetime si vantul: respira gand bun copacii toti din paduri.

De bucuria asta,.... vrei sa stii? (S-a bucurat de ploi).

Te cheama padurea si-ti arata bogatii... interioare, tu sa ai rabdare.
Intai...
O veverita iute-iute, te-asteapta pret de vreo trei clipe exacte, ca s-o vezi, inainte sa-si desavarseasca suisul, dintotdeauna drept, sus.
Te-ntampina padurile, la alta-ntalnire, când ai cutezat si-ai pasit iar, cu un salt tot sprintar.
O caprioara. La doua-nfatisari cu tine, prezenta, vine, te priveste, striga ceva cu glas egal in trei reprize, parca sa-i inveti graiul, gândul te-ndruma....(tu-nveti engleza, curent, si pe urma....)... Si-apoi isi vede de ale ei. Zboara, printre copaci, zvelta.

Mai vii inca-o dat'... prin poteci de padure, la alergat?
Poftim, sufletul la incantat, din nou....
Alearga cu luare aminte si vezi drumeagul ce merge-nainte.
A-sa... zaresti cel peticel de cer, lac o fi... ? Ca tare-i limpede si senin.
Mergi cu gândul -tot asemenea, dupa inima si pasii tai, când simti ca vrei sa descoperi ce-i...
Albastru-acesta asa de drag sa fie cerul, sa fie-o apa... musai sa mergi mai aproape sa-l vezi.

Padurile, pamantul, ce mai rasfat dupa ploi...
Se joaca cu copilaria din noi asa de gingas...
Ti-arata tot frumosul, tu sa te lasi....
Te mai si desculti cu picioarele sa simti pulsul? Pe-un colt de verde rasarit parc-anume pentru tine... Ce biiine!
Mergi descult la unison cu viata din tine.
Pe-o buturuga, uimita si zambitoare, o pasare s-a oprit din zbor ca sa creada ce-si vede ochilor... Omul atinge pamantul cu picioarele sale... ce intamplare!
Si-a reusit sa zambeasca. Surad, tii...  asa suflete la unison. Ca zborul s-a odihnit ca sa vada precis cum arata un om cu picioarele pe pamant. Pe cuvant!

Despre oameni? Zic... si despre ei.
Imi place-cat de mult-sa privesc oamenii care s-au intalnit fatis cu Dumnezeu, chiar in viata asta. Se poate! S-au intalnit si au primit drept sfat sa fie ei cine sunt.
Au stat de vorba, au ales sa traiasca, sa deschida ochii sufletesti ca sa inteleaga "cum".
Cum ii stii?...
Au in priviri un fel de straluciri ca de ochi de copii. Si au increderea aceea in bine, divina.
Sunt aceia dintre noi care au intuit surasul de soare din picaturi reci de ploi, caci laolalta sunt una, aceia care s-asezat, sa inteleaga, s-au ridicat si merg inainte.
Ma inclin!

S-apoi pasare zboara in drumul ei, iar omul s-asaza si scrie, gand pe hartie.

DoRa. Cand am ceva timp

Cand
Am ceva timp
Inchid ochii
Care-asteapta sigur momentul
Bucurandu-se-odihnindu-se...

...
Si ...ma rog, imaginand lumea in care cred eu.

 Ma rog, ca si cand ar fi deja asa... fiindca suntem aici, acum multumita celor care au cutezat s-o viseze-creeze-viata-atat de frumoasa!

Cand am niscaiva timp
Ma bucur.
Invat sa ascult.
Si cel mai mult
Multumesc ca traiesc.

Cand am ceva timp
Ma rog ca omul care mi-a impartasit o provocare
 sa indrazneasca o actiune, inca una cu pasii sai,
 sa le-nsoteasca cu o rugaciune, sa creada intr-o minune.
Sa zica"Tatal nostru" acolo unde-l doare, apoi sa fie atent la ce face si cum gandeste: asa se bucura plenar oricine, cand traieste.

Sunt absolut sigura de ceva: ca fiecare
Traieste exact lumea din mintea sa.

Eu cred ca-n tara asta se poate orice.
Si cel mai bine vede omul din ce fac eu, ceva,  dincolo de a-l ”corecta”.

Si stiu
 "Legile" universale sunt aceleasi oriunde pe pamant.
Cat sa mai povestim de vant... Si el isi cunoaste drumul, telul...
Isi este siesi
"modelul"..

Cand simti ceva frici, roaga-te, imaginand lumea asa cum iti place.. Pune culori de gand bun, ia-ti sufletu-n pace...

 

Cursuri/seminarii Aleg sa traiesc Azi

Carti Aleg sa traiesc Azi

Dezvoltare personala. Constientizare

 

Simona Ciobanu, cu drag

DoRa. "A risca" sa fii tu

Sunt... atatea explicatii ale fenomenelor care se petrec Azi pe pamant...
Spre exemplificare, vremea de-afara e o consecinta, la ale carei cauze poti si tu reflecta...
De ce-i asa?
Când am lua, partea de echilibru buna si de-i atentionare de furtuna, te-opresti din noian de griji sa spui o rugaciune? E la-ndemana. Si-o actiune, cam la fel.
Doar de data aceasta tine, responsabilitatea la tine. 
Care-i partea ta de cer? Viata ta o coloreaza, visele tale o fac limpede, energia din gândurile tale adevarate vibreaza la unison cu alte energii asemenea. Si se face cer deasupra tuturor, asa...

***
Ce-nseamna "risc"?
 "Risc" e... zborul cand sunt aripi.

E...
Razand
Inainte
Stiind ....
Cutezanta (-i
Castig.)

Dumnezeu "a riscat creandu-ne" si-a castigat oameni responsabili care stiu ce vor.

 Oamenii...Vor cerul senin de deasupra lor si stiu si ei  cum "se actioneaza".
Si-aud gândurile, isi simt starile si-si vad actiunile...
Gandesc,  reflecteaza,  aleg,  persevereaza.
Stiu. Timpul petrecut cu treburile altora, diferite de ce-ar dori cu-adevarat sa fie experienta lor e treaba lor, in loc sa devina viata ta.
 Cum ar fi, doar pentru o zi sa stii doar ce vrei si sa faci astfel? Faci asta deja, ...  Exercitiul acesta il traiesc oameni care sunt conectati cu forul interior-resursa, propriul "model". Vocea de-aici.

Risc inseamna posibilitate.

 O intelege cel ce traieste: capacitatea de a face ceva cu ce stie el, altfel... asumandu-si valorile, cunoscandu-si si apreciindu-si starile, luand in vedere orice posibil rezultat. Cu mentiunea ca e vorba numai de un episod...si ca filmul tot tine cat vointa omului. Asa-i zic, din experimentare riscului: mi se pare usor miracol deghizat...

Risc-cu "r"de la responsabilitate- inseamna sa inveti o vreme, ca si când deja ai devenit visul frumos din gand, sa faci pasul inainte, cu integritate, fiindca-asa spun legile universului toate (cauza -efect, mai ales, ca-n fotografii: iese-n instantaneu ce-ai intentionat a privi in obiectiv) ca se isca in viata omului bucuria din progres.... Sa te ridici si sa mergi pe calea ta, impreuna cu oameni ca tine. Toti oamenii sunt in esenta minunati, sunt buni, fiindca au acest potential. Fiecare alege când sa se ridice, când sa se situeze la mal, când pe  val.

Se vad din oameni toate-acestea, când ai timp sa te-ntrebi.

Si-acum lasand "riscul" si luând in suflete pacea, ai observat si tu?
Omul deschis cunoasterii a invatat când sa spuna "da", când "nu". Are dreptul. Il ai si tu.
Despre "riscul" sa afli cine esti tu... ce bine-i sa stii ca uneori sunt stari cu care sa te imprietenesti, fiindca starile trec, iar tu, constiinta ce le priveste, construiesti inainte. Stii pe ce strada vei merge, fiindca esti observatorul/arhitectul din minte...
***

Aici, când vrei sa citesti sunt daruri  in povestiri pentru tine!

E exercitiul  personal de-a fi  bucuria si-aici.

Sa avem o zi cu soare si bine! Spor si bucurie!

DoRa. Aleg sa traiesc Azi. Cum?

Când ma intreb.... cine sunt, cine suntem, raspunsuri vin.

Si-nteleg cum ca  suntem"invatatorii" ce  scriu lumile noi.


Suntem"scriitori".
Facem asta prin felul in care "transmitem viata" din noi inainte. Bucuria ca suntem.

Entuziasmul, descoperind, cercetand.
Invatatorii?

Parintii. Vanzatorii. Actorii. Spectatorii. Medicii. Visatorii.  "Creatorii".

O sa iau acum o oglinda si-am s-o asez in fata oceanului de energie numit omenire.

Pot sa-mi imaginez asta? Sigur ca pot.

Mintea e cufarul-stie-tot...

 S-apoi inima? Ea-i penel de realitate.
Stai nitel ca-ntelegem cum...

Despre alti invatatori?

O sa luam alt exemplu graitor, un maestru care lasa folosirea de cuvinte... celor ce stiu sa scrie, fiindca au inventat foile de hartie.

Ce transmite prin fosnet de frunze...

Despre cine-i? Despre ea...

Pe la zece-ale diminetii se trezeste padurea de-a-ntregul... Forfota, triluri, intr-o surdina, gândului rasfat: suav-puternic, cald-racoros, umbros, cantec frumos...

 

Da'pana-atunci... "scrie" cu o tacere de poti memora. Uite-asa scrie:

(C-aveam agenda la mine...)

 

"Ce minunatie sa ai diminetile-asa pentru tine... S-alergi, cum stii tu pe-o carare, in drum sa privesti caprioare..."

 

Si eu, ce sa zic?

 

Intreaga, draga planeta Pamant, padure frumoasa,

Multumesc!

Stii cat de limpede se simte in padurile tale sentimentul "iubesc"...?

Ne binecuvantezi cu  sanatate.

Scriu  cu recunostinta ca respir curat, pe-un scaun inchipuit dintr-un trunchi, generos ce are taieturi adanci. Seamana cu colturi de stanci.

In miezul tau de padure e umbra si e racoare si-am gasit o poteca strajuita de arbori inalti.

M-am lasat in voia sa, stiam ce bine-i a alerga asa....

Alaturi, la soare, doi ciobani pastoresc, se-adapostesc, vad acum la umbra unui copac si ei. Stana-i aproape, se zareste. Pasari iar canta, usor, vazduhul il coloreaza, sonor...si bland. Asta e-un fel de pace-n gand.

*

 

Mai incolo, pe strada, sosea. Se-aud oamenii, gândurile lor.

 

"Spune-le oamenilor, pe limba lor, caci tu scrii. Le multumesc si eu", vocea clar se-auzi.

"Le sunt recunoscatoare ca ma iubesc, ca ma-ngrijesc.  Le multumesc ca ma cheama casa lor, ma ocrotesc. Simt eu c-a devenit usor..."

 ......
Invatatorii...
Padurile. Apele. Cerul. Noi. Voi.

Toti oamenii impreuna cu care deprindem ceva.
Ce mestesug dibace: unii dintre noi si-au facut sufletul-meserie... ca sa "capteze" atentia, cum ca ei ar fi...
Maestrii? Se afla pretutindeni Adesea, printre copii.

Ordonare "crescatoare"- din suflet, o intrebare:
Care-i prioritatea in a construi
Case
ori oameni... din copii?
Ce sa faci mai intai?
(Cercetezi?)

Poti sa admiti
Cum ca unora dintre noi
ne este usor sa vedem in oameni, eroi
Si sa-i incurajam sa infloreasca.....
Si de la oameni pornind, acum...
Cu "picioarele pe pamant" ca-i drum...
Cum se zideste si-o casa....?
In "Univers, lansare"- ca de-asta-i
intrebare...
 Si vin raspunsuri, cat ai rosti ... "detasare".
Asa-i. Eu stiu ca "oamenii se construiesc iubire". Se fac ce sunt, nemarginire.
DoRa


Consultanta in dezvoltare personala
simona_azi@yahoo.ro

 

 

 

 

 

Ritualul solitudinii

De-a Azi
Din puterea vindecatoare a cartii
***

Implica sa te asiguri ca orarul tau zilnic include si o perioada de pace.
Este un interval intre cincisprezece si cincizeci de minute in care explorezi puterea vindecatoare a tacerii.
Gandeste-te la Ritualul Solitudinii ca la un ragaz pentru suflet.
Scopul sau este acela de a te reinnoi si acesta se realizeaza stand singur un timp, scufundat in minunatul asternut al tacerii.
-Ce este atat de deosebit in tacere?
-Buna intrebare. Solitudinea si tacerea te conecteaza cu sursa ta creativa si elibereaza inteligenta nelimitata a universului.
Mintea este ca un lac. In lumea noastra haotica, mintea celor mai multi dintre oameni este in permanenta agitata. Oamenii sunt plini de griji interioare.
Când in fiecare zi ne acordam timp doar pentru a sta nemiscati si linistiti, lacul mintii devine limpede.
Aceasta tacere interioara aduce cu ea nenumarate beneficii: un sentiment profund de bunastare, pace interioara si energie nelimitata. Vei dormi mai bine si te vei bucura de un sentiment renascut de echilibru in activitatile tale zilnice.


Robin Sharma, Calugarul care si-a vandut Ferrari-ul

Azi, ca eveniment: moment prezent

Hai , vii?
Undeee?

 Calca inimi poteci de cantece. Suie cu gânduri munti. Recita cu ochii mari...fragmente-zambete..
Tacere si soare. Raze si vise. Gânduri si zile cu viata scrise.

Te intrebi care-i drumul?
*...
Te ridici.
Planul tau e viata ta.
***

Si vrei.
Mergi inainte. Stii. Te bucuri.
Hai...
??
(Unde?)
Acolo unde cineva este mereu. In prezent.
Clipesti de cateva ori si dumireste-te: ce vrei sa traiesti tu cu adevarat?
Fiindca se poate orice, când esti constient.
Când alegi sa traiesti aici, in prezent.
E locul acesta fantastic, plin de viata unde.... ochii care nu se vad se tin minte.
:)
***
Ai ajuns aici, deja. Negociezi pana reusesti, integru, cu vise cat muntele de la  pamant pan'la cer?

Daaa, asa e! Tu primesti, numai cat ceri.
Si ca sa primesti, intai oferi!
Comertul, vanzarile... schimbul. Ne-"a invatat" despre ele toate, tot universul... Ia un loc in clipa de Azi si observa.. De unde stim? Cine ne-a aratat prima data cum sa.. iubim?
Ce-i cu iubirea, unde-i "vânzarea"?
A te gandi la celalalt cu "daruire", principiul universal, de la fiire.
.....(De-a reflectarea).

 Despre "vanzari"
Spuneti-mi sincer? Credeti ca sunt facut sa fiu agent de vanzari?
Nu. Nu cred ca esti facut sa fii un agent bun de vanzari.
Cred ca n...imeni nu este facut sa fie agent de vanzari sau altceva. Cred ca noi "trebuie" sa ne modelam ca sa devenim ceea ce vrem sa fim." Frank Bettger

*****
Cine se bucura cel mai tare?

Cel care isi face drum când are elementele.
 "Componentele?"
Musai sa le ai, ca sa construiesti.
Le legi intre ele in drum nou. Drumul tau. Faci cel mai grozav, tot ce stii tu intr-o zi. Si-apoi, tot asa. Si-ai reusi, tot ce-ai gandi.
*******

Cred despre creativitate ca isi manifesta potentialul in fiecare om calm si zambitor.
Omul care stie unde ajunge,
cunoaste rostul natural al lucrurilor.
Planifica miracolul, din încrederea intr-o putere care reuseste mereu.
(Poate ca-i universul, poate-i spui Dumnezeu).
  Cand alearga, exerseaza bunastarea, e el cu sine insusi.
...

Altfel, calatoreste bucurandu-se de fiecare experienta, construieste, asteptandu-se la minuni.
”Suntem atat de bogati sa facem cu bucurie lucruri care ne fac vii.. "

"Eu?
mi-l imaginez pe Dumnezeu, ma joc adesea  cu gandurile, caci asa se umplu de pace...
Zic...
Il vad, adesea, mergând pe jos, printre noi, oamenii...
 Ne iubeste mult,
paseste alaturi, cumva nestiut, fara sa atraga atentia in mod vadit.
Poate, intr-o dimineata ca a zilei de Azi,
sa imbrace El haine sport, de-o plimbare, de-o alergare...
Ti-e cu mirare?
Zambeste, cu aprobare, când te gaseste si pe tine, la aer curat, la respirat
pe cale.
Se prea poate, la întâlnirea cu tine, caci inima o stie...
Sa se lumineze cerul, a poezie...

Ooo... mi-a zambit?"
*

De unde stiu? Cum sa fac sa-mi amintesc?
Dintre copii si oameni, de-o viata.  De la padure, de pe-o poteca de munte. Bine e sa ne-aducem aminte! ...
 

Si-apoi...

Taina?

 Stiu cum e sa-ti ramai tie tu. (Experientele... Constientele.)
Si...?
E colosal.
Ai lumea si ai gandul. Si iubirea esti....
Si-nca ai ceva: amintirea ca esti una cu totul.
Si-i chiar asa...?
De-i proba...
Fac tot ce pot sa fiu eu, Azi.
C-apoi maine, tot Azi fiind, capat exercitiu in "A Fi".
(ganduri... de-ale inimii)
 

Si Florile spun:
Cu recunostinta, a inflori e act de vointa.


 Pentru o zi traita din inima toata!
Poti rosti... Aleg sa traiesc Azi. Ce-ar .... "alcatui" ?

Simona Ciobanu, cu drag