Exercitiu de acceptare a celui de langa tine

DoRa, de când n-ai mai zis aici tu ceva...
Iaca-asa...

Constientizarea, de-a dreptul?
Incepe cu aprobarea de sine.
*
Iti incepi dimineata, dupa obicei, te trezesti asa, odata cu zorii: te-ai obisnuit cu asta si multumesti pentru ziua noua.

Ce-o fi azi de facut si cum de trait?
Stai sa vezi!
Esti de serviciu, parca!

De serviciu inseamna supravegherea lumii-ntregi-da!- de undeva, dintr-un loc din care poti tu sa vezi pe fiecare ca-i e bine si ca alege potrivit cum sa-si faca pasii.
Si sa-l lasi sa fie.
 Fara sa intervii-decat in situatii exceptionale-directe, prin comunicare explicita.
Obiectivul e siguranta.
Ca un fel de rol de inger pazitor, la vedere.
Oamenii se asaza sa intre in viata. Asa e in fiecare dimineata. Pe niveluri de varsta stau si pe convingeri deja formate. De-acasa, fireste.. Asa e obisnuinta de cateva zeci de ani. Mii?
Pentru cei mai experimentati dintre ei e zi de sarbatoare. Finalizeaza curând un ciclu de invatare. Fac si o fotografie de grup, ca s-o tina minte.
Acestia sa intre primii!
Comunicarea fiind precisa, se subintelege, cumva ca altii, ceilalti, sa mai astepte putin adica.
Sa mai astepte pana la intrare? Adica...sa stea? Abia au venit.
Ca si cum le-ai spune ghioceilor -sa mai astepte, când cei programati sa fie fotografiati sa intre dintai in scena de primavara.
Cocorii adica?
Nu! ca n-au sosit...
Cineee...
Ceilalti, majoritatea copii-fiindca ei se zbenguiesc in dimineti dintai..a joaca au venit si azi tot in viata, la scoala.
Ce sa-nvete, despre ce anume? Invatam impreuna?
Se-apropie de intrare unul dintre copii, dintre cei mai mici. O fetita.
I s-a spus ca va mai astepta putin.
De dupa o poarta, parintele ei interpreteaza gestul se apropie de supraveghetori si cere lamuriri.
A vazut chiar si bratul care s-a apropiat prea tare de cel al copilei domniei sale.

Supraveghetorii... Sunt 3 oameni care vad 400 de tineri ce vor sa invete despre a te comporta si un parinte care intelege din perspectiva lui cum "ar trebui sa fie".
Aceasta e fotografia clipei acumului despre care vorbesc.

Cum intra zorii in dimineata? Nici nu-i auzi?
Copiii vorbesc.
O fi alta ora potrivita pentru ei...?
Asta e scoala- a invata sa fii impreuna.   Armonizare adica?
Scoala vietii-asta este-asa stiu cei care educa.
Sau e si asta... poveste? Indrazneala de trait.

Când ai sa lasi oamenii sa fie asa cum aleg si sunt?
Un supraveghetor?
Fiindca suntem 3, intervine-al doilea asistent al lumii venite sa se bucure de sensul lui impreuna-si explica parintelui ca-i o interpretare...
Cum sa-mi las copilul in aceasta mare de oameni.... asa-si-asa? Lasati-l sa intre primul. E mic.
...
Cine l-a invatat despre oameni pe copilul acesta ca-i lumea asa? Ce fel de viata i se pregateste? De unde?

*** Noi oamenii, când ne vedem pentru ce ne întâlnim, asa ca sa zic?
Si cum ar fi când la scoala vietii unde trimitem pruncii sufletelor noastre, fiindca-s rod al gândurilor parintesti, la celalalt-om ca tine- ca ar fi tot asa de bun cum esti tu, indraznesti sa te gandesti?

Discutia cu parintele s-a-ncheiat cu o strangere de mana intre doi oameni cu viziuni diferite pentru ce inseamna fenomenul de orientare in viata.
Unu-i parinte, altul , supraveghetor. Ce-l invata parintele pe copil acasa?
Ce sa-adauge supraveghetorul?

Dupa actiunea de-nceput, supraveghetorii se transforma-n dascali de socoteli directe ori talmacit sensuri in poezii.
Demonstratori ale calitatilor fenomenului de 'curgere lina' -viata in bucurie sa fie-si transformare precum reuseste cel mai bine APA s-o faca.
Tot cu toti in toate si-un tel.
Cifre multe, povesti in suflete tainuite, macar vreo douazeci si ceva.
Gânduri despre oamenii din jurul tau, despre cel din fata ta, haz, ca-i varsta frumoasa...
Care-i telul?

Pe final de eseu de gand  se mai isca o intrebare; de unde vin in lume copiii cu ideea de separare de celalalt? Si ce vom mai face in deplasari impreuna? Excursii, intalniri, mari sufletesti asa...
Ne luam si radacinile cu noi, familia adica, pentru ca, colaborarea sa fie deschisa, explicita, buna!
***

Fireste ca povestea asta e despre mine!
Povestile sunt despre cei ce le isca, asa cred eu.

 (Si a mai continuat... povestea, da.
Din motiv de corectat caiete, de vazut progrese si de inregistrat insemnari in corespondente pe care parintii de prunci abia asteapta sa le vada si sa le inteleaga,
s-a intarziat nitel la întâlnirea cu un domn dentist. 
Despre organizare. Asa-i.
Si nu e prima oara.
Inainte de asta supraveghetorul-povestitor s-a mai intalnit, cu cineva asemenea lui, intr-un anume mare magazin si-a povestit...cam mult despre manuale, inmultiri,  potriviri, clasa a doua primara, clasa a treia, felul in care unii supraveghetori-dascali isi propun sa astepte pe nazdravani sa-nvete sa desluseasca taine, cu ochii tinta spre tainele ori blocajele din sufletele lor...
Daca-i bine. Pentru cine?
Aici si-a pus la-ndoiala intelegerea fata de ceea ce face, dupa care spre final de zi asa plina a reconsiderat ideea.
A facut bine!
Dentistul a fost de acord sa reprogrameze întâlnirea. Peste o saptamana.
Încadrarea in timp pentru supraveghetor e o lectie buna!
Da, povestea a tot continuat...
Pana când soarele, pamantul spre amurg a inserat,)
O stim fiecare, dintru debut.
Stim.
E lumea lui fac-ce-vreau, da'stiu si-nteleg ca orice actiune are efecte, parca tot mai la vedere.
*

Eu sunt un fel de supraveghetor. Ajut atunci când ceri sprijin si când pricep ca pot si e cu legile mele sufletesti in acord drept. Aleg si eu, unde sa fiu cu voia lui Dumnezeu.
Întrebarea e, cum de suntem pe-aici impreuna?
 O fi vreun sens de intregit?
DoRa, gand de primenit

***
Foto: Simona Ciobanu

Exista pilule care lecuiesc 
si exista povesti care ajung la suflete eliberand cauze.
Credinte din minte adica.
Pe cele din a doua categorie stiu sa le scriu eu.
Povestile despre transformari adevarate, prinse-n cuvinte-zic-leac,
Stiu intrebarile la raspunsurile toate...
:)
"Unde-s?"
"In sufletul tau, ale tale.... Plin de raspunsuri, pe caate intrebari"
(Cred ca sunt cuvinte care au putere de tamaduire).
Treaba ta e sa ceri, sa vezi metoda despre care povestesc, sa o aplici, cand e potrivita si sa-ti traiesti povestea ta, cu bucurie.

***
Consiliere in dezvoltare personala
Simona Ciobanu
simona_azi@yahoo.ro