Când stelele știu să râdă

Oamenii au stele care nu sunt aceleași.
Pentru unii, care călătoresc, stelele sunt niște călăuze. Pentru alții ele nu sunt decât niște luminițe. Pentru unii care sunt savanți, ele sunt niște probleme. Pentru omul meu de afaceri ele însemnau aur. Dar toate stelele astea tac. Tu însă vei avea niște stele cum nu mai are nimeni...
- Ce vrei să spui?
-- Când vei privi cerul, noaptea, deoarece eu voi locui pe una dintre ele, deoarece voi râde pe una dintre ele, va fi atunci pentru tine ca și cum ar râde toate stelele. Tu vei avea stele care știu să râdă!
Și râse iarăși.
- Și când te vei consola (oamenii se consolează întotdeauna), ai să fii bucuros că m-ai cunoscut. Ai să fii întotdeauna prietenul meu. Ai să dorești să râzi cu mine. Și-ai să-ți deschizi uneori fereastra, așa de plăcere...
Iar prietenii tăi au să fie foarte uimiți că râzi uitându-te la cer. Atunci ai să le spui:
”Da, pe mine stelele mă fac întotdeauna să râd!”

Antoine de Saint-Exupery, Micul prinț