Zilnic,
poate de mai multe ori pe zi, opriţi-vă pentru a observa ceea ce se
petrece în interiorul vostru, şi deîndată ce observaţi
cea mai mică tulburare, cel mai mic dezacord, faceţi un efort
pentru a-1 remedia. Dacă nu, în momentul în care veţi dori să
meditaţi şi să intraţi în linişte, nu veţi reuşi, veţi simţi
câteva scârţâituri, o harababură. Liniştea interioară este o
stare greu de atins! întreaga zi trebuie să facem eforturi pentru
a-i crea condiţii, şi, mai totdeauna, armonia este prima dintre
ele.
Observaţi,
este uşor. Dacă simţiţi că deveniţi nervoşi, nerăbdători,
irascibili cu cei din
jur,
este inutil să încercaţi să căutaţi scuze sau explicaţi în
altă parte:aţi lăsat haosul să se infiltreze în voi, şi
în aceste condiţii, niciodată nu veţi gusta adevărata linişte.
Mulţi îşi imaginează că, fără a fi pregătiţi, vor face unele
experienţe spirituale şi vor avea revelaţia luminii divine.
Ei
nu, este ca atunci când îţi reuşeşte o experienţă chimică:
trebuie să îndeplineşti anumite condiţii, să dozezi corect
elementele, să reglezi temperatura, etc. Dacă nu
respectaţi
aceste reguli, veţi rata experienţa.
Armonia
este cheia care vă deschide porţile tărâmului tăcerii: armonia
în planul fizic, armonia în sentimente, armonia în gânduri.
Imaginaţi-vă
că suflaţi cu putere asupra unei ramuri înflorite: iată toate
petalele se răspândesc în toate direcţiile, nu mai rămâne nimic
din ordinea, din aranjamentul care creau întreaga frumuseţe. Ei
bine, este ceea ce voi construiţi în voi, când vă lăsaţi
antrenaţi de furie, de gelozie şi complicitate, când vă lăsaţi
pradă senzualităţii: provocaţi un suflu, un curent ce tulbură
dispoziţia atomilor şi a electronilor şi această tulburare
interioară stă la originea şi apariţia bolilor psihice sau chiar
fizice, care vă rup de lumea spirituală. De aceea, când apare o
tulburare, o slăbiciune, vorbiţi-le celulelor voastre;
spuneţi-le:"Haideţi, uşuraţi-mă, vă trimit unde de
armonie şi iubire, fiţi ascultătoare, reluaţi-vă activitatea."Nu
lăsaţi niciodată o stare negativă să se instaleze în voi,
încercaţi să o remediaţi imediat.
Când
vom ajunge să creem armonia, ne vom simţi bine. Aşa se întâmplă.
Chiar dacă nu avem vreun motiv anume de bucurie, ne simţim
fericiţi, dilataţi. Şi invers, când suntem într-o dezordine
interioară, ne este rău de tot, fără vreun motiv anume. Da, este
clar, armonia stă la baza stării de bine, şi dacă nu trăim în
armonie, nu ne simţim bine, chiar dacă nici un eveniment nu ne-a
tulburat.
Maestrul
Omraam Mikhael Aivanhov, Calea tăcerii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu