Și Azi

Știi ce cred?

Că devine constant exercițiul de viață, când ne trezim la întrebări ca: ”Eu cine sunt ?” sau ”Ce am de facut?” Cu adevărat,  ce am? Să fiu?

Descopăr. 

Accept. Sunt.

Sunt cu totul, pe de-a-ntregul. Ca ziua laolaltă din zi și din noapte.

Ca Universul, cu Cer și Pământ.

De scos ceva, fără a pune, în loc...

Rămân  iubire, mai fac un pas. Mai înțeleg, mai vindec. Mai iert.

Gândesc acolo unde sunt, cum pot fi/face mai bine, cu câte-o clipă de prezent.

Și mulțumesc că sunt!