În Dialectica eului şi inconştientului, Jung descrie procesul de
confruntare a eului cu inconştientulsau mai precis cu conţinuturile
inconştientului, cu imaginile arhetipale. Dintre acestea el
citeazăcîteva, universale: Umbra, Anima/Animus, Bătrînul înţelept şi
Personalitatea Mana.Dar ce este arhetipul? Un dat ereditar care
modelează şi transformă conştiinţa individului. Un datcare se defineşte
mai degrabă printr-o tendinţă decît prin conţinuturi specifice, imagini
etc.moştenite. O matrice care influenţează conduita umană atît în planul
ideilor cît şi în cel al moralei,eticii, conduitei în general. Jung
vorbeşte despre arhetip (la început numit “imagine
primordială”)ca despre acele trăsături comportamentale înnăscute ale
biologilor. Deci, tendinţe înnăscute caremodelează conduita
umană.”Noţiunea de arhetip – scrie Jung – derivă din observaţia repetată
adeseori că miturile şi poveştileliteraturii universale conţin teme
bine definite care reapar pretutindeni şi întotdeauna. Întîlnimaceleaşi
teme în fanteziile, visele, ideile delirante şi iluziile indivizilor
care trăiesc în zilelenoastre.” Aceste imagini tematice au la bază un
arhetip. Ele ne impresionează, ne influenţează şi
nefascinează.Arhetipurile nu au un conţinut determinat “decît din
momentul în care devin conştiente, adicăalimentate cu materialul
experienţei conştiente… Arhetipul este vid, el este un element pur
formal,nimic altceva decît o posibilitate de preformare, tendinţă de
reprezentare dată a priori”.Arhetipurile corespund instinctelor care, şi
ele, nu pot fi recunoscute ca atare decît din momentulîn care se
manifestă în intenţie sau act.În fine, arhetipul este psihoid pentru că
el nu este accesibil direct conştiinţei (minţii conştiente), cieste
transcendental.Arhetipurile si inconstientul colectiv: Inceputurile
teoriei lui Jung referitoare la inconstientulcolectiv apar in anul 1909.
In acest an, Jung si Freud au fost invitati sa conferentieze in
StateleUnite, petrecand aproape sapte saptamani impreuna zi de zi. In
principal isi analizau viselereciproc, iar unul din visele lui Jung ii
reveleaza acestuia inconstientul colectiv, “mostenireaarhaica a
umanitatii”.In clipa cand Jung a avut indrazneala sa-si faca publica
ipoteza cu privire la inconstientul
colectiv,ea s-a dovedit a fi abaterea cea mai semnificativa de la freudism si totodata contributia lui personala
cea mai importanta in domeniul psihologiei. Ceea ce propunea Jung
avea pretentia de afi un concept fundamental pe care sa se poata edifica
intreaga stiinta a psihologiei. Jung aconsiderat ca
este sarcina psihologului sa studieze inconstientul colectiv si
entitatile functionalecare-l alcatuiesc – arhetipurile, cum le-a numit
pana la urma.Jung le-a considerat in esenta drept nuclee neuropsihice
innascute, avand capacitatea de a initia,controla si mijloci
caracteristicile uzuale de comportament si trairile tipice tuturor
fiintelor umane.
Intreaga zestre arhetipala a unui individ alcatuieste inconstientul
colectiv, a carui autoritate si fortaapartine unui nucleu central
integrand ansamblul personalitatii, nucleu pe care Jung l-a numit
Sine.Reprezentarea printr-o diagrama a modelului junghian al spiritului
trebuie imaginat ca o sfera,avand trei invelisuri. In centru si
raspandindu-si influenta in intregul sistem, se afla Sinele. Incercul
interior primelor doua cercuri concentrice este inconstientul colectiv,
alcatuit din arhetipuri.Cercul exterior reprezinta constientul, avand
drept focar eul, care graviteaza in jurul sistemului.Intr-o pozitie
intermediara se afla inconstientul personal alcatuit din complexe,
fiecare complexfiind legat de un arhetip -deoarece complexele sunt
personalizari ale arhetipurilor, modalitati incare arhetipurile se
manifesta in sufletul fiecarei persoane.
Cei care resping teoria arhetipurilor nu sunt deloc impresionati de
descoperirea unor teme similarein mituri provenite din diferite zone
ale lumii, sustinand ca migratia populatiilor si difuziuneaculturala
explica lucrul acesta la fel de bine ca predispozitia innascuta. Jung a
incercat sa
combataaceasta interpretare atragand atentia asupra aparitiei spontane a acelorasi teme in visele,halucinatiile
si maniile unor pacienti necultivati, care nu avusesera ocazia sa le
intalneasca in viatalor diurna: “s-au observat mitologeme tipice la
indivizi care n-aveau in nici un caz cum sa detinacunostinte
de felul acesta ”. Ori de cate ori se constata ca un fenomen este
caracteristic pentrutoate comunitatiile umane, el este expresia unui
arhetip al inconstientului colectiv.
Arhetipul poseda o dualitate fundamentala: este deopotriva structura psihica si structura nervoasa, estedeopotriva
“spirit” si “materie”, astfel ca Jung a ajuns sa-l considere o
preconditie esentiala tuturor evenimentelor psihofizice.Daca, asa cum
credea Jung, arhetipurile preconditioneaza intreaga existenta, atunci
ele ar trebui sase manifeste in realizari de tipul artei, stiintei si
religiei , ca si in organizarea materiei organice sianorganice, fiind
susceptibile sa ne ofere un punct de vedere capabil sa ne transforme
modul incare intelegem toate aceste fenomene. Indiferent la ce ar mai
putea duce ipoteza arhetipurilor, ea poate cel putin sa ofere o punte
intre stiinta comportamentului si cea a
mintii.Procesul de civilizare al fiintei umane duce la un compromis intre sine si societate si laconfectionarea
unei masti in spatele careia traiesc cei mai multi oameni (persona). Ea
este unfenomen colectiv, o fateta a personalitatii. Persona este o
necesitate, prin ea ne legam de lumeanoastra; ea opereaza o simplificare
in contactele noastre, aratandu-ne ceea ce putem astepta de laceilali.
Prin intermediul personei ne structuram pe noi insine intr-o forma care
sa poata fi acceptatade catre ceilalti. Ea a fost numita uneori “arhetip
social”sau “arhetip de conformare”.Persona incepe sa se formeze in
prima faza a copilariei din nevoia de a ne conforma dorintelor
sisperantelor parintilor, colegilor si profesorilor nostrii. Exista atunci tendinta ca trasaturileacceptabile
sa se structureze in persona, iar cele inacceptabile sa fie ascunse sau
reprimate.
Acesteaspecte indezirabile ale personalitatii pe cale de maturizare sunt sechestrate de regula ininconstientul personal, unde se contopesc spre a alcatui un complex- ori o personalitatefragmentara
-numita de Jung umbra.
Fie si nedorita, umbra, subzista asemenea unei forte nedomolite, pe care o purtam cu noi pretutindeni.
Ea are insusirea de a aparea mai ales in timpul viselor. Iata ce l-a
indreptatit pe Jungsa considere umbra un complex, care asemenea tuturor
complexelor poseda un miez arhetipal, incazul de fata arhetipul
Dusmanului. Intre toate arhetipurile, Dusmanul e cel mai important si,
inmod potential distructiv. Arhetipul dusmanului capata realitate in
psihicul individual sub formacomplexului umbrei prin evolutia noastra
intr-un mediu social uman. Exista doua surse importanteale acestui
complex: indoctrinarea culturala si reprimarea familiala.Complexul moral
se formeaza pe temeiul imperativului arhetipal de a ne insusi si de a
perpetuavalorile culturii in care ne nastem. Dobandirea unui complex
moral impune Sinelui restrictiiserioase, din care multe trebuie sa fie
transmise umbrei. Ca sa ne protejam folosim o serie demecanisme de
aparare a eului, cu precadere refularea, negarea si proiectia. Pe langa
faptul ca nerefulam umbra in inconstientul personal, ii negam existenta
si o proiectam asupra altora.Constiinta umbrei, ca atare, nu este
importanta doar pentru evolutia personala, ci si ca baza pentruo mai
buna armonie sociala si intelegere.Asa cum genul e perceput ca afirmare a
principiului arhetipal adecvat propriului sex, si relatiile
cucelalalt sex se sprijina pe fundamente arhetipale. Inconstientul masculin contine un elementcomplementar
feminin, la fel cum in cel feminin exista un element complementar
masculin. Acestearhetipuri, Jung le-a numit anima si animus.Anima
produce stari de spirit- animus opinii; amandoua bazandu-se pe
supozitiile inconstiente, inloc de idei realmente constiente si
directionate constient. Asa cum mama este primul suport alanimei pentru
baiat, tot asa tatal este intruchiparea imaginii animusului pentru fata,
care exercita
o profunda fascinatie in spiritul ei (ea va actiona mereu in maniera tatalui). O particularitate a luianimus
este ca are tendinta de a se exprima ca grup de barbati, distinct de
anima care esteintotdeauna vazuta ca o singura femeie.Dupa anima si
animus , cele doua mari arhetipuri sunt acelea ale batranului intelept
si marii mume.Jung numeste uneori batranul intelept un arhetip al
semnificatiei; dar pentru ca el apare in variateforme- rege, erou,
vraci, mantuitor- trebuie sa luam termenul de “semnificatie” in sensul
sau celmai larg. Acest arhetip reprezinta un serios pericol pentru
personalitate: cand el este trezit, omul poate lesne
ajunge la credinta ca el poseda ”mana”, putera
magica si intelepciunea pe care acestarhetip o detine. In acesta exista o
putere de nebiruit, pe care oamenii o simt intuitiv si nu-i
potrezista cu usurinta- ei sunt fascinati de ceea ce spune omul posedat
de acest arhetip , chiar dacavorbele sale sunt incoprehensibileArhetipul
marii mume actioneaza in mod paralel asupra femeii. Femeia posedata de
aceasta figuraajunge sa creada despre sine ca este inzestrata cu o
nemarginita capacitate de intelegere si iubire pecare vrea sa le puna in
slujba celorlalti (pe care-I ocroteste cumva intr-un mod fortat).
Aceastatiranie subtila, daca e dusa la extrem, poate distruge
personalitatea celorlalti.
Arhetipurile sunt niste predispozitii innascute, ereditare. Carl
Jung considera ca ne nastem cu ele sica ne pot conduce viata pentru ca
sunt ca niste tipare care ne structureaza imaginatia, constiinta.Jung
considera ca oamenii nu au minti inconstiente personale, ci impartasim
un singur InconstientColectiv. “Arhetipurile creaza mituri, religii,
idei filosofice care influenteaza si isi pun amprenta peintregi natiuni
si epoci”Cum functioneaza arhetipurile? Jung a gasit aceste imagini si
tiparuri arhetipale in fiecare culturasi in fiecare perioada din istoria
umana. El considera ca mintea este ancorata in InconstientulColectiv
asa cum un copac este inradacinat in pamant. Venim astfel pe Pamant cu
un instinct prestabilit, cu tendinte de a juca anumite roluri (de mama,
copil, erou etc) De fapt numele arhetipvine din grecescul arkhetupon
care inseamna prim model-in sensul de a fi prima versiune folositamai
tarziu pentru a fi multiplicata. Cert este ca de indata ce ne nastem
suntem modelati de parinti,mediu, societate, ni se atribuie valori si
credinte, pe care le credem proprii. Ce arhetipuri ne-aminsusit? Si pe
care le reprimam? Sunt intrebari ce-si pot avea raspunsul in lista de
mai jos.Umbra- simbolizeaza haosul, salbaticia, latura inconstienta a
personalitatii noastre. Salbaticia esteun simbol folosit in basme,
povesti, este present si in Cartea Junglei, Robin Hood, dar si in
Biblie,Ioan Botezatorul l-a intalnit pe Dumnezeu “in pustie” De fapt noi
recunoastem acest arhetip celmai usor in ceilalti, adica proiectam
partea intunecata a personalitatii noastre asupra celorlalti.Umbra
aceasta este partea ascunsa deghizata. Umbra este deci personificarea
partii umane care onegam in noi, si o proiectam asupra celorlalti.
Pentru ca se intampla de multe ori, ca la nivelulsubconstienutui sa avem
o imagine a unui arhetip, dar ne reprimam dorinta, considerand ca
nefacem un lucru moral, dar subconstienul este incarcat. El apare atunci
cand o parte din tine tragespre o anumita directie iar alta parte(cea
inconstienta) in directia opusa.Anima sau animus: Un alt tipar este cel
al Sufletului (Anima este aspectul feminin al sufletului, iar Animus
este partea masculina a lui) Barbatii isi intalnesc Anima, femeile
Animus. Avem in minteun anumit tipar ar sufletului pereche, o completare
a noastra, a ceea ce sufletul nostru are nevoie.Freud,Adler,Jung, cu
totii considera ca noi ne nastem bisexuali, ca fetus noi nu avem o
sexualitatedefinita, ea se va diferentia mai tarziu cu ajutorul
hormonilor, dar cea mai mare influenta o are defapt presiunea sociala la
care suntem supusi, cu rolulile pe care societatea ne face sa ni le
asumam,apartinand unui anumit gen. Asadar ca femei trebuie sa fim cat
mai materne, si mai putin agresive,in timp ce barbatii trebuie sa fie
puternici,rationali si sa-si suprime cat mai mult reactiileemotionale.
Dar, riscul de a actiona dupa un tipar bine stabilit, este, considera
Jung, acela de a nedezvolta doar jumatate din potentialul
nostru.Copilul: Arhetipul copilului este legat de speranta si
promisiune, si de noi inceputuri. El vine ca o promisiune pentru
regenerare, si ca o intarire a faptului ca Paradisul poate fi
recastigat. Nasterea luiIisus Hristos este un arhetip foarte important ,
caci el uneste Pamantul si Raiul, pe Om deDumnezeu.
Sinele: Pentru Jung aceasta este imaginea lui despre Dumnezeu, caci
sinele Uman si cel Divin nu pot fi distinse. Totul este
spirit –vantul, respiratia
sunt 2 simboluri ale lui. Spiritul coboara spreIisus, sub forma unui
porumbel, in pustie.Vocea ii marturiseste adevarata sa natura: “Tu esti
PreaIubitul Meu Fiu” Realizarea cea mai mare a sufletului este
autocunoasterea adevarata, adica,redescoperirea adevaratului Sine, cel
Divin.Mama: Este un arhetip esential, intrucat venim pe lume cu nevoia
instinctiva de a evolua intr-unmediu din care nu poate lipsi mama sau un
substitut al ei. Rolul ei nu poate fi negat, intrucatnimeni in stadiul
de infant nu poate supravietui in absenta acestei legaturi materne.
Acest arhetipeste simbolizat de Mama Natura, din mitologie,de Eva, de
Fecioara Maria, sau de simboluri mai putin personale precum
spiritualitatea, biserica, poporul, padurea, oceanul.
Jung considera ca ceicare au dus lipsa de prezenta mamei in viata lor,
sau care nu au primit atentia necesara din parteaei, vor cauta
satisfacerea acestei nevoi materne in spiritualitate,biserica, sau
construindu-si o viatalanga
mare.Persona: Reprezinta imaginea noastra publica. Semnificatia aceasta este luata din origineacuvantului
persona, care vine din latina si inseamna masca. Adica, personalitatea
noastra este omasca pe care o asezam pe fata noastra inainte de a face
cunoastinta cu cineva. Aceasta masca esteatat de des folosita incat
putem risca sa ne identificam cu ea, si sa uitam cine suntem de
fapt.Eroul: Lupta impotriva fortelor raului, el de fapt
reprezinta Egoul. Ne consideram eroul, personajul principal,
intram adanc in poveste si ne identificam cu acesta. Ajungem
sa ne luptam cu umbra-adica cu inconstientul, care ia forma dragonului
sau a altor monstri.Tatal: Simbolizeaza ghidul, figura autoritara,idea
de legatura de sange, ale caror surse se gasescadanc inradacinate in
Inconstientul
universal.Acestea sunt cele mai importante arhetipuri, si constituie un punct de plecare pentruautoeducare,introspectie,
intalnirea cu sine insusi, asa um o numeste Jung:“Cine priveste mai
intai in oglinda apei vede mai intai propria-i imagine. Cine se
indreapta spresine insusi risca sa se intalneasca cu sine insusi.
Oglinda nu linguseste, ea il reflecta cu fidelitate pecel care se uita
in ea, acel chip pe care nu-l aratam niciodata lumii, pentru ca il
ascundem cuajutorul persoanei – masca noastra de actori. Oglinda insa se
afla dincolo de masca si arataadevaratul chip. Aceasta este prima proba
de curaj ceruta de drumul spre interior, o proba care-isperie pe cei
mai multi caci intalnirea cu sine insusi face parte dintre acele lucruri
neplacute pe carele evitam atata timp cat putem proiecta in exterior
tot ceea ce este negativ. Cand suntem in stare sane vedem propria umbra
si sa suportam cunoasterea ei, atunci abia am rezolvat o mica parte
asarcinii : am suprimat cel putin inconstientul personal.”Analizandu-ne
sufletele este posibil sa intalnim cateva tipare comportamentale dupa
care neghidam fara sa putem explica acest lucru in mod rational, daca ne
recunoastem in unele arhetipuri,este probabil pentru ca ne-am nascut
“programati” sa traim si sa invatam niste lectii strans legate, tocmai
de aceste simboluri aproape mitice. Orice simboluri am gasi inradacinate
in adancul nostru,este deajuns ca ele sa iasa la suprafata, in
constientul nostru, si acceptate.Zilnic ne luptam cudragoni
imaginari,sau nu, suntem eroii care in permanenta cautam un animus sau
anima, ne lovimde umbre,ajungand in final spre lumina. Depinde de noi sa
lasam la o parte mastile persoanei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu